Teodora Morosanu

 Atunci am invatat sa cant…

 

 


Teodora Morosanu

“Prima data cand am realizat cum e treaba asta cu vocea, a fost in vara lui 2009. Pana atunci, cantatul era un mix, de ragusala, repaos vocal si note prea inalte. Nu am avut niciodata un ambitus impresionat, dar in perioada aia, eram atat de limitata incat liniile melodice incepusera sa se repete ostentativ.

Trecusem deja pe la vreo doi “profesori” de canto care au incercat cu toata bunavointa sa imi arate ce stiau. Din pacate nu stiau nici ei prea multe.
Tin minte ca ma auzeam in acele ore de canto, chinuind niste vocalize si increderea in mine scadea cu fiecare gama. Plecam de la ore obosita, ragusita si convinsa ca n-am nicio sansa. Fumasem, cantasem tare si imi distrusesem vocea. Dar, asta e! Nu toti solistii erau configurati sa cante pana la 50 de ani. Ma resemnasem cumva cu ideea ca aveam o perioada de valabilitate mica.

Mira imi povestea de ceva vreme de ceva vreme de noua tehnica pe care o studiaza cu ajutorul Manuelei. Nu eram foarte optimista – ce canta Mira nu putea veni din tehnica, era ceva inherent, al ei, o fiziologie care ii permitea sa sune asa.

Primele ore reale de vocal training nu mi-au deschis ochii. Erau prin Skype, eu eram deja destul de blazata, si in dormitorul meu, vocea tot parea trasa prin menghina. Si durerea era tot acolo. Am plecat totusi la Sibiu, pentru o sesiune de cateva zile de training vocal serios. Acolo am vazut scris prima oara pe tabla: Feel, Dare, Sing.

Mai mult am plans de cat am cantat in saptamana aia, dar au fost cateva momente cand am inteles. Durerea a disparut din primele ore, si desi eram inca intr-o stare deplorabila, eram optimista. Mi se aratase ca se poate si altfel.

Revelatia a venit cand, in dimineata dupa un concert, am incercat sa reluam trainingul. Eu eram extrem de ragusita si sigura ca nu va iesi nimic. Cu multa rabdare (din partea Manuelei) am trecut de toate exercitiile si am cantat.

Am plecat de la Sibiu cu incredere si cu arme noi. A mai durat mult pana sa imi gasesc cu adevarat vocea. Si de atunci o regasesc incontinuu. E un proces care se schimba o data cu mine. Abia acum, 5 ani mai tarziu, pot discuta cu Manuela meu despre cum vreau  sa cant un anumit pasaj. Abia acum simt ca eu pot si stiu sa controlez cum vreau sa sune o interpretare. Si chiar si acum, ea imi arata lucruri noi care schimba peisajul si releva alte si alte posibilitati.

Uitandu-ma in urma cred ca atunci am invatat sa cant.”

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s